În prezent, potenţialul turistic al Municipiului Braşov este unul de excepţie, reprezentând una dintre cele mai importante zone turistice ale României. Varietatea obiectivelor turistice, de la cele naturale, reprezentate în mod special de spaţiul montan, la cele antropice, legate de dezvoltarea medievală a oraşului, a permis dezvoltarea mai multor tipuri de turism. Un rol important îl are turismul cultural, care atrage anual un număr mare de turişti străini, proveniţi în special din vestul Europei. În ce priveşte turismul montan şi pentru practicarea sporturilor de iarnă, se observă că predomină turiştii români şi cei proveniţi din estul Europei.
Braşovul constituie, de asemenea, o bază de plecare spre reţeaua staţiunilor şi cabanelor din zona montană învecinată, care s-au dezvoltat într-un peisaj deosebit de atrăgător. Mai trebuie amintită şi funcţia de centru climateric, cu calităţi curative remarcabile, legat de condiţiile climatice specifice zonei de contact a Depresiunii Bârsei cu masivele Postăvaru şi Piatra Mare.

Cetatea Braşovului – construcţia ei a început la 1395 la îndemnul regelui Sigismund de Luxemburg; la acea vreme era cea mai puternică cetate din Transilvania. Dintre zidurile şi bastioanele acesteia, cel mai bine s-au păstrat: Bastionul Ţesătorilor (1421-1573), considerat ca o construcţie unică de acest gen din ţară; aici s-a amenajat muzeul ,,Cetatea Braşovului şi fortificaţiile din Ţara Bârsei”, şi una din vechile porţi – Poarta Ecaterinei, construită în anul 1559 în stilul Renaşterii. În peisajul pitoresc al dealului Warthe, din sistemul de fortificaţii exterioare zidurilor cetăţii se mai păstrează Turnul Alb şi Turnul Negru.

Centrul oraşului – vechea şi noua ,,Piaţă a Sfatului” - este dominat de unul dintre cele mai interesante monumente ale arhitecturii medievale din Municipiul Braşov – Casa Sfatului, vechea primărie. Primul document care atestă existenţa acestei construcţii datează din 1420. Clădirea dominată de un turn înalt de 58 de metri (construit între 1525-1528), denumit ,,Turnul Trompeţilor”, de unde se dădea alarma când oraşul era ameninţat de vreo primejdie, a fost restaurată în stil baroc în 1977. Vechea primărie găzduieşte în prezent ,,Muzeul de Istorie”, unde sunt expuse obiecte din paleolitic şi neolitic (cu piese de ceramică neolitică pictate, de la Ariuşd), până în zilele noastre.

Fără îndoială însă că Biserica Neagră, aflată în imediata apropiere a Pieţei Sfatului, rămâne un important monument al Braşovului. Construită între anii 1385 – 1477, biserica aparţine celui mai vechi stil gotic german. Masivă în ansamblul ei (are o lungime de 89 m şi o lăţime de 38 m, iar turnul care domină întreaga construcţie are o înălţime de 65 m), cu ziduri înnegrite de un incendiu şi de timp, biserica are totuşi multă graţie şi fineţe în detalii. Ferestrele laterale, de pildă, terminate în ogive, sunt înguste, filtrând lumina prin vitralii. Portalurile mai păstrează încă urmele unor ornamentaţii fine, care din păcate au suferit grave avarii. De altfel, multe dintre detaliile ornamentale poartă pecetea ravagiilor timpului, astfel încât firide care adăposteau, cu secole în urmă, statui, acum sunt goale. Impunătoare în exterior, Biserica Neagră pare mai impresionantă îndată ce i s-a păşit pragul. O notă de originalitate în decoraţia bisericii o constituie cele 119 covoare orientale care-i împodobesc interiorul. Multe dintre ele, de o mare frumuseţe şi de o mare valoare artistică, lasă impresia că te afli în sala unui muzeu. Ele reprezintă de fapt daruri făcute bisericii de braşoveni de-a lungul timpului şi mai ales între secolele XV-XVIII. Nimic nu e mai impresionant aici decât un concert de orgă, deoarece Biserica Neagră posedă nu numai una dintre cele mai mari orgi din ţară (76 registre şi 4 claviaturi), ci are şi o excepţională acustică.

Pe lângă Biserica Neagră, în itinerariile turistice ale oraşului Braşov sunt cuprinse şi alte câteva dintre bisericile sale: Biserica Bartolomeu, impunătoare prin masiv