COMUNA VAMA BUZĂULUI, JUDEȚ BRAȘOV
Sat de poveste:
Comuna Vama Buzăului, Județ Brașov
Biertan, Județ Sibiu
|
Butuceni: Vechea și mai noua mea baștină, Republica Moldova
|
Cocorastii Misli, Județ Prahova
|
Comuna Ciocănești, Județ Suceava
|
Comuna Pietroșița
|
Corbi, Județ Argeș
|
Figa - sat de poveste cu o stațiune de poveste: Băile Figa
|
Fundata, Județ Brașov
|
Sâmbăta de sus, Județ Brașov
|
Sâncraiu, Județ Cluj
|
Satul Văleni, raionul Cahul, Republica Moldova
Comuna Vama Buzăului
VAMA BUZĂULUI este o comună cu 3.750 locuitori, fiind atestată ca Stațiune Turistică prin Hotărârea Guvernului României în anul 2018.
Prima atestare documentară a zonei noastre a Buzaielor (Buzăul Ardelean) este din anul 1449. În secolul XIII, în trecătoarea Tabla Buții din Masivul Ciucaș s-a construit de către Ordinul Cavalerilor Teutoni o cetate, cunoscută în documente sub numele de \”Cruceburg\” (Cetatea Crucii), \”Cetatea Buzăului\” sau \”Tabla Buții\” și folosită ca bastion de apărare și punct vamal de graniță. După anul 1699, când Transilvania a intrat sub dominația Imperiului Habsburgic, Oficiul Vamal a fost coborât mai jos, pe cursul râului Buzău și astfel, după anul 1700, s-au așezat locuitori în jurul punctului vamal, dezvoltându-se localitatea Vama Buzăului. Denumirea localității provine de la punctul vamal ce se afla în zona izvoarelor râului Buzău, pe trecătoarea dintre Transilvania și Țara Românească. La 1851, locuitorii din Vama Buzăului, scriau într-un memoriu către Guvernatorul Transilvaniei că „Moșii și strămoșii noștri aicea s-au pomenit, lângă această Vamă a Buzăului”, oficiul vamal, de la care a și luat numele comuna. Această afirmație, arată conștiința vechimii lor aici, din vremuri îndepărtate. Evenimentul de azi vine să confirme cele știute de localnici din memoria timpului și să întărească acest adevăr prin atestarea documentară a localității acum un sfert de mileniu. În anul 1774, la 12 decembrie, Cancelaria Aulică de la Viena a emis Decretul de formare a satelor în Valea Buzăului.
Guvernatorul Transilvaniei, la 31 iulie 1775, consemnează încheierea procedurilor administrative de comasare (concentrare) a caselor risipite în satele compacte, deci atunci s-a constituit Comuna Vama Buzăului, ca cel mai important loc de lângă oficiul vamal al Transilvaniei. Existența așezărilor este prezentă în mai multe documente anterioare acestui an prin expresia „case risipite”. Decretul Aulic, cerea comasarea locuințelor în vetre compac
Prima atestare documentară a zonei noastre a Buzaielor (Buzăul Ardelean) este din anul 1449. În secolul XIII, în trecătoarea Tabla Buții din Masivul Ciucaș s-a construit de către Ordinul Cavalerilor Teutoni o cetate, cunoscută în documente sub numele de \”Cruceburg\” (Cetatea Crucii), \”Cetatea Buzăului\” sau \”Tabla Buții\” și folosită ca bastion de apărare și punct vamal de graniță. După anul 1699, când Transilvania a intrat sub dominația Imperiului Habsburgic, Oficiul Vamal a fost coborât mai jos, pe cursul râului Buzău și astfel, după anul 1700, s-au așezat locuitori în jurul punctului vamal, dezvoltându-se localitatea Vama Buzăului. Denumirea localității provine de la punctul vamal ce se afla în zona izvoarelor râului Buzău, pe trecătoarea dintre Transilvania și Țara Românească. La 1851, locuitorii din Vama Buzăului, scriau într-un memoriu către Guvernatorul Transilvaniei că „Moșii și strămoșii noștri aicea s-au pomenit, lângă această Vamă a Buzăului”, oficiul vamal, de la care a și luat numele comuna. Această afirmație, arată conștiința vechimii lor aici, din vremuri îndepărtate. Evenimentul de azi vine să confirme cele știute de localnici din memoria timpului și să întărească acest adevăr prin atestarea documentară a localității acum un sfert de mileniu. În anul 1774, la 12 decembrie, Cancelaria Aulică de la Viena a emis Decretul de formare a satelor în Valea Buzăului.
Guvernatorul Transilvaniei, la 31 iulie 1775, consemnează încheierea procedurilor administrative de comasare (concentrare) a caselor risipite în satele compacte, deci atunci s-a constituit Comuna Vama Buzăului, ca cel mai important loc de lângă oficiul vamal al Transilvaniei. Existența așezărilor este prezentă în mai multe documente anterioare acestui an prin expresia „case risipite”. Decretul Aulic, cerea comasarea locuințelor în vetre compac
Rezervația de zimbrii – Valea Zimbrilor
Înființată în noiembrie 2008, rezervația se află în comuna Vama Buzăului, satul Acriș, putând fi accesată de pe DN10 /DC49A. Rezervația adăpostește în momentul de față 26 de exemplare de zimbri (bison bonasus), Pe lângă legendarul animal, protejat în toată Europa, în rezervație trăiesc de asemenea cerbi, căprioare, mufloni, reni și păuni. În rezervație nu se poate intra cu mașina sau bicicleta, pentru a asigura animalelor mediul natural, cu factori externi agresivi cât mai puțini, și liniștea specifică zonei. Vizitatorii și turiștii pasionați de recreere pot profita de bănci și foișoare la umbră, iar cei mici de spații de joacă. Înființarea unei populații viabile de zimbri în semilibertate în Rezervația Naturală „Valea Zimbrilor” din Vama Buzăului prezintă nu numai o prioritate la nivel național, ci și la nivel european. Importanța constituirii unei noi rezervații care să adăpostească o populație în semilibertate este evidențiată în documentul trimis de către dna Dr. Wanda Olech, președinta IUCN/SSC-BSG. Vama Buzăului devine astfel comuna destinată protejării zimbrului în arealul său natural, moștenirii naturale, spirituale și culturale a zonei, gospodăririi durabile a pădurilor, conservării peisajului și tradițiilor locale, cât și promovării turismului rural durabil bazat pe aceste valori. Reducerea continuă a populației de zimbri, precum și a arealului ocupat de aceasta pe plan european, mai ales după tragedia din timpul primului Război Mondial și a perioadei imediat următoare (Revoluția din 1917, războiul civil), când zimbrul a dispărut din libertate, a dus la demararea programelor de conservare și reintroducere a acestei specii.
Având în vedere specificul speciei, recuperată miraculos pornind de la doar câteva exemplare, acțiunile de conservare se îndreaptă, în egală măsură, atât spre exemplarele aflate în libertate, cât și spre cele aflate în captivitate. Carpații, ultimul mare rezervor de biodiversitate al Europei, pot oferi spațiul necesar pentru existența acestei specii în libertate. Acesta este motivul pentru care programe de reintroducere în libertate au fost demarate, de-a lungul timpului, în Carpații din Slovacia, Polonia și Ucraina. Pornind de la faptul că mai mult de jumătate din suprafața Carpaților se află în România, a rezultat că restaurarea speciei zimbru în Carpații României este vitală pentru succesul întregului program de reintroducere a acestei specii pentru arealul Munților Carpați, atât timp cât acest vast teritoriu poate furniza majoritatea refugiilor naturale potențiale pentru zimbru. Rezervația \”Valea Zimbrilor-Vama Buzăului\” a fost vizitată în anul 2021 de aproximativ 70.000 de turiști români și străini.
Înființată în noiembrie 2008, rezervația se află în comuna Vama Buzăului, satul Acriș, putând fi accesată de pe DN10 /DC49A. Rezervația adăpostește în momentul de față 26 de exemplare de zimbri (bison bonasus), Pe lângă legendarul animal, protejat în toată Europa, în rezervație trăiesc de asemenea cerbi, căprioare, mufloni, reni și păuni. În rezervație nu se poate intra cu mașina sau bicicleta, pentru a asigura animalelor mediul natural, cu factori externi agresivi cât mai puțini, și liniștea specifică zonei. Vizitatorii și turiștii pasionați de recreere pot profita de bănci și foișoare la umbră, iar cei mici de spații de joacă. Înființarea unei populații viabile de zimbri în semilibertate în Rezervația Naturală „Valea Zimbrilor” din Vama Buzăului prezintă nu numai o prioritate la nivel național, ci și la nivel european. Importanța constituirii unei noi rezervații care să adăpostească o populație în semilibertate este evidențiată în documentul trimis de către dna Dr. Wanda Olech, președinta IUCN/SSC-BSG. Vama Buzăului devine astfel comuna destinată protejării zimbrului în arealul său natural, moștenirii naturale, spirituale și culturale a zonei, gospodăririi durabile a pădurilor, conservării peisajului și tradițiilor locale, cât și promovării turismului rural durabil bazat pe aceste valori. Reducerea continuă a populației de zimbri, precum și a arealului ocupat de aceasta pe plan european, mai ales după tragedia din timpul primului Război Mondial și a perioadei imediat următoare (Revoluția din 1917, războiul civil), când zimbrul a dispărut din libertate, a dus la demararea programelor de conservare și reintroducere a acestei specii.
Având în vedere specificul speciei, recuperată miraculos pornind de la doar câteva exemplare, acțiunile de conservare se îndreaptă, în egală măsură, atât spre exemplarele aflate în libertate, cât și spre cele aflate în captivitate. Carpații, ultimul mare rezervor de biodiversitate al Europei, pot oferi spațiul necesar pentru existența acestei specii în libertate. Acesta este motivul pentru care programe de reintroducere în libertate au fost demarate, de-a lungul timpului, în Carpații din Slovacia, Polonia și Ucraina. Pornind de la faptul că mai mult de jumătate din suprafața Carpaților se află în România, a rezultat că restaurarea speciei zimbru în Carpații României este vitală pentru succesul întregului program de reintroducere a acestei specii pentru arealul Munților Carpați, atât timp cât acest vast teritoriu poate furniza majoritatea refugiilor naturale potențiale pentru zimbru. Rezervația \”Valea Zimbrilor-Vama Buzăului\” a fost vizitată în anul 2021 de aproximativ 70.000 de turiști români și străini.
