Mânăstirea Hurezi, marea ctitorie a lui Constantin Brâncoveanu (Domn al Ţării Româneşti între 1688 şi 1714), de la sfârșitul secolului al XVII-lea, este considerată unul din cele mai importante complexe monahale din Oltenia și cel mai armonios și mai fin exemplar de arhitectură românească. Construcția se remarcă prin detaliile sculpturale, compozițiile religioase și picturile decorative, biserica mănăstirii având menirea de a deveni necropola familiei Brâncoveanu dar, din păcate, osemintele domnitorului, ucis de turci, nu au fost aduse aici. Exemplu reprezentativ al artei epocii brâncovenești, aşezământul monahal de la Horezu s-a făcut remarcat în Balcani şi în întreaga Europă și prin şcoala de pictură murală şi iconografică înfiinţată aici în secolul al XVII-lea, pentru toate aceste motive ansamblul fiind înscris, în anul 1993 pe lista patrimoniului mondial UNESCO..
Ceramica de Horezu a fost înscrisă pe Lista patrimoniului cultural imaterial UNESCO, în decembrie 2012. Potrivit site-ului UNESCO, confecționarea ceramicii de Horezu este un “meșteșug tradițional unic” practicat atât de bărbați cât și de femei. Centrul de Ceramica din Olari este cel mai important centru de ceramică din România cu expoziţii permanente în atelierele meşterilor olari și locul unde încă mai există familii de olari tradiționali, ce duc mai departe o moștenire de 300 de ani, de pe vremea lui Constantin Brâncoveanu. Meșterii de aici folosesc aceleași metode manuale, pictând produsele cu corn de bou prin care trece “gaița” (pană de gâscă) din care curge vopseaua. Aici, se lucrează tradițional, pe roată mecanică de lemn, cu ustensile vechi, iar arderea se face în cuptoare de cărămidă cu foc de lemne.
Ceea ce este unic pentru acest loc sunt casele, decorate cu obiecte din lut, ieșite din mâinile muncite ale meșterilor. Turiștii pot vedea și admira, pe marginea drumului, care trece prin Olari, adevărate expoziții de artă. De asemenea, ei pot participa la demonstrații de olărit și chiar pot să-si creeze propriul obiect din ceramică. Sorin Giubega, olar din Horezu, este unul dintre puținii românii declarați „Tezaur Uman Viu”.
Târgul ceramicii populare românești “COCOȘUL DE HUREZ“ reprezintă un eveniment de primă mărime din calendarul anual al culturii naţionale. Târgul găzduieşte în fiecare an, sub umbra stejarilor seculari din satul de vacanţă “Stejari”, festivalul culorilor şi compoziţiilor plastice transpuse în lutul reînviat de mâinile meşterilor olari.
La tărg vin olari din toate centrele active din ţară și alcătuiesc, prin alăturarea la târg a roadelor muncii şi inspiraţiei lor, un tablou complet al fenomenului olăritului contemporan. Acest fenomen atrage an de an mii de cunoscători şi admiratori ai autenticului românesc, ai tradiţionalului adus la nivel de artă, oameni care știu să distingă valoarea consacrată prin valorile certe ale artei populare şi tradiţiei multiseculare a acestui vestit meştesug.
Acest străvechi meșteşug se menţine în vatra strămoșească, devenită acum strada Olari, unde meşterii modelează argila cu aceeaşi neîntrecută maiestrie ca şi străbunii lor. Emulaţia creativă ce animă olarii horezeni este stimulată de faptul că, an de an, sunt gazdele colegilor de breasla din ţară care îşi alătură rodul creaţiei artistice, la început de iunie la Târgul “COCOŞUL DE HUREZ”.