Odată ce păşiți peste graniţa de intrare în Valea Putnei, pe acest tărâm încărcat deopotrivă de legendă şi de istorie, unde în fiecare an, pe 6 august, România îşi aminteşte de eroismul soldaţilor care au căzut în Primul Război Mondial, strigând cu tărie : „Pe aici nu se trece!”, trebuie să vizitați cele patru mausolee construite din respect pentru eroismul soldaţilor căzuţi pe meleagurile vrâncene la Mărăşeşti, Mărăşti, Soveja şi Focşani.
Dintre acestea patru se remarcă Mausoleul de la Mărăşeşti, unul dintre cele mai maiestuoase şi impunătoare monumente din Europa ridicate în cinstea eroilor Primului Război Mondial.
Dar Vrancea nu este doar locul unde s-au desfăşurat unele dintre cele mai importante bătălii pentru independenţa României, ci şi locul unde, în anul 1859, a fost înfăptuită Unirea Moldovei cu Ţara Românească. Și cum în anul 1482 Ştefan cel Mare a stabilit Râul Milcov drept hotar între Muntenia şi Moldova, în secolul al XIX-lea, râul a fost considerat de către unionişti ca un simbol al Unirii dintre Muntenia şi Moldova din anul 1859.
Călătorul ce se decide să vină în Vrancea poate asista în zona de munte a județului la atelierele de sculptură sau micile ateliere individuale ale meşterilor populari care confecţionează măştile şi păpuşarele de caş. În folclor întâlnim deseori pomenit sunetul de bucium, dar astăzi el se aude rar în munții noștri. Puțini sunt cei care mai știu că, odinioară, semnalele de bucium erau singurele metode de comunicare între cătune atunci când locuitorii acestora erau în primejdie, când veneau turcii sau tătarii. Și totuși în comuna Nistorești sunt și astăzi câțiva bătrâni făuritori și sunători din bucium, dar și un grup de tineri care învață cum se fac buciume și cum se cântă din ele.
Cei mai vestiți meșteri populari din Vrancea sunt însă de departe cei din Nereju, creatori de măști populare din tată-n fiu. Dintre ei, Șerban Terțiu este atât de faimos și de priceput, încât în anul 2019 a fost declarat de Ministerul Culturii „tezaur uman viu“. Comuna vrânceană Nereju este singura localitate unde supraviețuiește unul dintre cele mai vechi ritualuri mortuare din zonă – Chipărușul. Obicei probabil geto-dacic, bazat pe principiul regenerării, al reînvierii naturii și sufletului, Chipărușul a fost practicat din perioada precreștină în zona rurală vrânceană, în regiunile de munte. Astăzi Chipărușul mai este jucat doar de bătrânii satului, dar speranța stă într-un grup de tineri care învață tradițiile cu scopul de a le duce mai departe.
Tot în Munții Vrancei, celebri pentru faptul că aici a cules Alecu Russo balada Miorița, se păstrează și datina plecării în transhumanță – Boteitul oilor – obicei pus în practică de sătenii din Negrilești în ziua în care sărbătorim Sfinții Constantin și Elena.
Şi dacă toate acestea v-au trezit interesul de a vizita acest tărâm de legendă, vă aşteptăm în Țara Vrancei pentru a descoperi frumuseţi ce nu pot fi descrise în cuvinte.